èsse o nun èsse, quiss’ ié lu fatte.
Se ièj chiù ra signoure suppurtè
le mazzete e li scungioure re nu restèine ammalamènte,
o armarse contre a na frèich re guéjé
e cumbattènne, farle squagliè.
Muré, rorme.
Niénte cchiò.
E cu lu suonne ricere ca la cunchiéime re fè suffré la carne
Quèst’ ièj la fèine ca s’adda bramè ardèndèmènte!
Muré, rorme… forse sunné, do stejé lu defficle
Pecché quali suonne se puonne fè roppe ca si muorte,
e séime assoute ra ‘sta vèite chièine r’affanne
e sopr’ a quistu penziere c’amma fermè a penzè……
(ricordo al lettore che la e non accentata è muta, quella con l'accento grave è aperta, quella con l'accento acuto è chiusa. )







